Peste 35% din tinerii italieni nu a locuri de muncă, afectați de închideri de fabrici, falimente și reduceri de cheltuieli în sectorul public. Politicile de austeritate ale guvernului condus de premierul Mario Monti au declanșat o reacție puternică de nemulțumire, înaintea alegerilor programate pentru începutul anului următor.
Guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, a declarat că reformele structurale ale actualului premier au oprit declinul încrederii piețelor financiare în statul italian. Șeful băncii centrale a adăugat că țintele bugetar trebuie respectate, iar reformele implementate.
Reformele vor avea, însă, impact doar pe termen mediu, a avertizat Visco, în timp ce executivul pregătește noi măsuri de austeritate pentru a finanța o datorie publică de circa 2.000 de miliarde de euro, sau 126% din PIB, al doilea nivel de îndatorare din zona euro după Grecia.
„Există riscul unui cerc vicios de creștere redusă și declin al economiilor, nesiguranță a populației și evoluție slabă a economiei”, a spsus el.
Italia a intrat din nou în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar guvernul estimează o contracție de 2,4% în acest an și de 0,2% anul următor. Potrivit ultimelor date, rata șomajului a ajuns la 10,8% în septembrie, cel mai ridicat nivel începând cu 1999. În august, șomajul a fost de 10,6%.